Violenta domestica

by: moderator
De ce femeile molestate nu iau atitudine?
Discuta astazi,intre orele 14-16, cu psihologul Emilia Oprisan despre violenta domestica.
 

Mihaelus,

03 Oct 2008, 21:04

Las-o incolo de avere, cui ii trebuie daca vine la pachet cu un barbat violent?
Baietelul o sa isi revina in timp, ii este greu, e clar, cu rabdare multa si cu dragoste o sa il aduci langa tine. Ideea e excelenta, joaca-te cu el cat poti de mult, cred ca sufera de lipsa de atentie, poate e speriat ca te va pierde, cine stie ce in sufletelul lui. Stimuleaza-l sa fie ascultator.
Uite o idee, fa-ti un fel de panou cu un calendar , in care sa desenezi in fiecare zi cate o bulina albastra pentru fiecare fapta buna pe care baietelul tau o face. Nu pune buline negre, doar albastre, arata-i calendarul, felicita-l de cate ori este cuminte. Daca strange X buline albastre ii recompensezi cu ceva, ceva ce isi doreste el. Daca face vreo boacana sterge-i din buline. Implica-l si pe el in constructia panoului.
Tot mai cred ca ar trebui sa suni la tel albastru pentru consultanta, nu cred ca numele tau va fi facut public, incearca , poate primeste solutii la care tu nu te-ai gandit.

mihaelus

mihaelus

....

01 Oct 2008, 23:09

Dragele mele ,vreau sa va intreb ceva?????
Baietelul nostru are 4,5 anisori,il ia in fiecare zi de la camin,si ii vorbeste foarte urat de mine.Trebuie sa sun de cel putin 10 ori pe zi pana sa mi-l dea, cand vine acasa este atat de nervos si stresat incat arunca totul pe jos,ma face in tot felul.Cu taica-so nu ma pot intelege,am incercat de multe ori,dar esec.Nici in timpul casniciei nu ma puteam baza pe el.
Educatoarea ma sunat sa-mi spuna ca nu se mai poate intelege cu baietelul.Eu ma comport foarte frumos cu el ,pt ca asa mi se pare ca se mai calmeaza dar pt scurt timp.Mama zice ca parca i-as fi sora ,asa ma joc cu el.Dar in fiecare zi se repeta, desi s-a terminat divortul dar inca n-a venit sentinta.Oricum el se lupta sa-mi ia copilul,spune ca , cu bani vinde si cumpara orice.Ce crede-ti ca ar trebui sa fac????

mihaelus

mihaelus

,,,

01 Oct 2008, 22:54

Draga mea, eu am plecat de acasa in urma cu un an si ceva,am lasat in urma o avere pe care si-ar dori-o oricine(firma ,masini,autocare,terenuri,case),dar sincer nu-mi pare rau,desi in timpul casniciei socrul si sotul ma acuzau ca m-am casatorit din interes,le demonstrez ca sa fi om e mai important decat averea lor.pe care am facut-o impreuna.Dar eu am puterea sa incep de la inceput.In legatura cu telefonul albastru,nu am sunat pt ca sunt o persoana publica si sincer i-mi e rusine.Nu vroiam sa stie nimeni ce e in fam mea,credeam ca mai pot duce,dar ghinion ca situatia m-a facut sa nu mai am incredere in mine,sa-mi fie frica de el si tatal lui,sa am cosmaruri cu ei.Eram foarte cunoscuti in oras si eu intotdeauna spuneam ca sunt fericita dar vai de sufletelul meu.

telefonul albastru

01 Oct 2008, 21:09

Am intrebat o prietena si am aflat de APFR si de telefonul albastru-0256/293203. A folosit cineva serviciul asta?
Conteaza enorm sa ai unde sa suni, sa intrebi si sa ceri ajutor.
Inca o data va spun fetelor, daca as fi batuta si amenintata cu moartea, as incerca intai sa il infrunt si daca situatia s-ar inrautati, as lasa totul in urma si as fugi.
Nu m-ar interesa nimic, apartament, masina, bijuterii le-as lasa pe toate si as fugi, la ce imi folosesc toate astea daca sunt amenintata cu moartea?

Arahnia

01 Oct 2008, 00:28

ai dreptate, frica iti paralizeaza simturile, iti afecteaza logica, dar, ma gandesc, oare de cate ori trebuie sa mananci bataie ca sa iti dai seama ca el nu se va schimba. Tin minte ce mi-au zis parintii mei: la prima palma ai iesit pe usa, cateodata nici nu e nevoie sa dea in tine, e suficient sa zica "imi vine sa iti dau o palma".
Tu ai trecut prin clipe de cosmar, cu toate ai reusit sa ti invingi teama, sa divortezi si sa scapi de el. Singura si fara ajutorul nimanui te-ai descurcat. In societatea romaneasca. barbatii care isi lovesc sotiile nu sunt in nici un fel penalizati. Nu sunt dati afara de la serviciu, nu isi pierd prietenii, nu sunt bagati in puscarie. Sa iti bati sotia e o stare de fapt bine tolerata de societate, asta ma deranjeaza cel mai tare. Ii auzi spunand “Am batut-o doar de cateva ori” sau “Eram nervos si i-am dat o palma” si nimeni nu se oboseste sa ii spuna “Dar cum iti permiti ??”
Nu stiu daca exista in Romania vreo societate non-profit care sa se ocupe de femeile maltratate, am sa incerc sa aflu.

arahnia

arahnia

...

30 Sep 2008, 23:29

Si ca o ironie... dupa 5 ani de la divort, am constat ca bagasem actiunea de divort exact in aceeasi zi in care avusesem cununia civila cu ceva ani in urma... :) De fapt, chiar m-a amuzat coincidenta... Nu voi uita niciodata cat de libera m-am simtit dupa ce a plecat. Am avut cateva luni de vis, pentru prima oara dupa multi ani, incepusem sa dorm ca un copil, neintoarsa pana dimineata si eram linistita psihic si... cel mai important... ERAM LIBERA... Asta pana cand realitatea mi-a tras un shut in dos :) si a trebuit sa invat sa ma descurc singura cu absolut toate dar... ERAM LIBERA!!! :) Totusi, asupra mea casnicia a lasat urme adanci, una dintre ele fiind ca oricat de mult as ajunge sa iubesc un barbat, niciodata nu ma voi mai casatori, niciodata nu voi mai ajunge sa depind de altcineva si mai ales niciodata un barbat nu-mi va mai putea impune ce sa fac. O alta consecinta este singuratatea; atat de mult m-am obisnuit singura incat... nu mai pot fi cu cineva mult timp, incat de multe ori parca si a fi doi mi se pare ca suntem prea multi :)

arahnia

arahnia

alta continuare... :)

30 Sep 2008, 23:15

simplul fapt ca introdusesem actiunea de divort ca stiam ca voi scapa de el in curand, mi-a dat curajul de a-l infrunta si l-am facut sa-si doreasca singur sa plece. Pe copii i-am pregatit dinainte, discutand cu ei, intrebandu-i ce parere au si au fost si ei la fel de fericiti ca mine sa scape de el. Cam asta e foarte pe scurt povestea casniciei mele.
Si intreb si eu acum... cam ce atitudine poti sa iei cand nimeni nu se baga? Cand nu avem legi care sa ne apere? Cand politia spune ca nu se baga sau chiar daca apare cand deja e totul consumat ii dau barbatului doar o admonestare asa... ca intre barbati? Ce usor este sa spui... ia atitudine... Oare acelasi lucru il spun si cele care au simtit ceea ce am simtit eu si cate alte femei in aceeasi situatie? Cand nu ai pe nimeni, frica nu reusesti sa ti-o invingi decat cand ajungi la capatul puterii, cand disperarea te face sa-ti doresti mai degraba moartea.

arahnia

arahnia

continuare...

30 Sep 2008, 23:06

Nu vreau sa va povestesc prin ce-am trecut ca nu are rost. Intradevar, nu am povestit nimanui pt ca nu m-ar fi putut ajuta nimeni, dimpotriva, poate ar fi inrautatit lucrurile. La sfarsitul lui '99, parintii mei ne-au cumparat o garsoniera. Deci acum, in sfarsit aveam casa. La jumatatea lui 2001 am reusit sa ma angajez. Deci in sfarsit si un venit propriu, dar... deja frica era prea mare, pe undeva inca mai era speranta ca va inceta. Dar in 2002, nu stiu ce s-a intamplat, dar am trecut de limita rezistentei, ajunsesem la disperare incat i-am spus clar ca prefer sa fiu moarta decat sa mai stau cu el si in 3 zile am reusit sa iau legatura cu un avocat, sa-l platesc, sa strang toate actele si chiar in ultima zi dinaintea vacantei avocatilor mi-a depus dosarul. Asta se intampla intr-o vineri, iar luni mi-am luat ultima si cea mai dura bataie pentru ca nu am vrut sa scot actiunea de divort. A incercat sa ma stranga de gat, dar cred ca a realizat in ultima clipa ce face totusi. Pt prima oara mi-am scos certificat de la medico-legal sa-l pot folosi in instanta daca e cazul. Am fost nevoita sa-l mai suport 3 luni pentru ca refuza sa plece din casa pana nu se pronunta divortul, dar deja

arahnia

arahnia

casnicia mea

30 Sep 2008, 22:57

Va pot spune de ce am rezistat eu intr-o casnicie violenta aproape 7 ani... de fapt 6 pt ca primul an a fost frumos. La inceput nu erau dese bataile si nu erau atat de dure. A inceput cu o palma, la urmatoarea s-a mai adaugat una si tot asa, dar la inceput am sperat ca intradevar se va schimba, ca isi va tine promisiunile facute dupa fiecare bataie. Dar in loc de asta, s-au inrautatit. La inceput cred ca ma batea din gelozie, mai tarziu pentru ca realiza ca iubirea mea se transformase in cel mai mare dispret si era singurul mod de a-si arata superioritatea. De ce am stat? Aveam doi copii, stateam la un camin de nefamilisti, nu aveam serviciu... E usor sa spui... ia-o de la zero, dar... de la care zero cand tu esti la zero? Nu aveam pe nimeni care sa ma ajute. 4 ani am stat acasa datorita copiilor si am suportat incercand sa-i feresc pe ei. Stia sa dea incat sa nu lase urme si niciodata la fatza. Si la toate astea se adaugase frica, ma amenintase ca de el nu ma despart decat moarta si ma facuse sa il cred in stare de asta. Frica de cele mai multe ori este mai mare decat orice curaj. E greu s-o intelegi pana nu o simti... Frica transformata in groaza.

Mihaelus,

30 Sep 2008, 17:58

eu mi-as face bagajul si as pleca din oras , sau din tara ptr o perioada, lasa avocatul sa se ocupe de divort.

mihaelus

mihaelus

t

28 Sep 2008, 16:47

Dar sotul meu cand a aflat a umplut tot orasul ca din cauza acestui om l-am parasit,ceea ce nu este adevarat.A platit cateva persoane care i-au dat intr-o seara cu ranga in cap acestuia, de a ajuns la Smurd ,s-a inceput o ancheta dar stiind de unde vine acesta a oprit ancheta pana se termina divortul meu.Acum ma ameninta cu moartea si pe mine si pe el daca vom indrazni sa fim impreuna.Este o persoana cu care nu pot discuta,ameninta,ameninta si iar ameninta,spuneti-mi ce crede-ti ca ar trebui sa fac.Atata mi-a spus incat cred uneori ca i-mi este tot una daca mor sau traiesc desi am 28 de ani.

mihaelus

mihaelus

vreau sa aflu mai multe

28 Sep 2008, 16:36

din cate am observat ,aici vorbiti despre violenta in general.Eu sunt o femeie care am trecut printr-o casnicie in care violenta verbala era in floare, si de cateva ori s-a intamplat sa ma si loveasca.Dar eram atat de dominata incat credeam ca am meritat si eram de vina pentru cele intamplate.Dupa 5 ani si jumatate de casnicie,in urma unor violente m-am hotarat sa divortez.Atunci a inceput calvarul,mesaje urate,urmariri la tot pasul,violare de domiciliu,lovirea mea si a mamei mele,zgariat de masina,intepat rotile de la masina,amenintari cu moartea.De multe ori vroiam sa-mi pun capat zilelor,dar ma gandeam ca nu pot lasa copilasul nostru de 4 anisoripe mana unui tata ca acesta.Ulterior m-am reintalnit cu un vechi amic , pt care aveam o admiratie .Am aflat ca s-a indragostit de mine cand m-a vazut la televizor prin 1998,apoi am ajuns colegi intr-un fel(avem acelasi hobii,dar meserii diferite),i-mi spunea ca intotdeauna visa sa fiu sotia lui,dar pe atunci stia ca sunt implicata intr-o prietenie si m-a lasat in pace,dar afland de necazurile mele m-a cautat si mi-a vorbit.Este un om deosebit care m-a ajutat sa am incredere in mine,sa-mi gasesc un loc de munca si multe altele.

lolitalove

lolitalove

.

24 Iun 2008, 19:47

enorm de mult sa ii vad ca inca e mai tin de mana, si se saruta, si se privesc cu drag.
la 50 de ani vreau sa spun, ca sunt o persoana implinita si fericita.
FARA RANI DE VINDECAT.

lolitalove

lolitalove

barbatii nu au o natura violenta

24 Iun 2008, 19:45

stiu ca scriu cam mult si dau multe ex pe aceasta tema , dar le dau in speranta ca se va invata ceva di viata acestor oameni.
de ce declar ca barbatii nu au o natura violenta.
eu am o cunostinta apropiata care si-a batut prima sotie, ea la lasat, si-a luat fica cu ea si si-a refact viata.
s-ar putea spune ca el e o peroana violenta , nici macar o data nu s-a interesat de fiica lui, dar are cred ca mai mult de 10 ani chear si 15 ani de cand sta in concubinaj cu actuata partenera a sa, de aceeasi varsta.
pe ea o respecta 100% nu a atins-o niciodata. ea e mai instarita economic, dar totul e pe numele mamei sale, care nu vrea sa ii schimbe nimic pe numele ei, ptr ca spune ca ar fi un pericol daca s-ar casatori cu el si daca ar avea si el drepturi la banii ei. din pacate vad ca are dreptate, ficei ii functioneaza, cu un partener care a fost un badaran, ea e super respectata.
dar se merita sa iti traiesti viata cu grija asta?
din fericire pe cat de multe cazuri tradice am , am si cazuri fericite, adevarat mai putine cele romanesti, dar parintii mei, bunicii din partea mamei mele, o matusa, un unchi, si 15 unchi din partea sotului, si socrii, dupa anii de zile, ma emotioneaza

lolitalove

lolitalove

.

24 Iun 2008, 19:34

sunt o singura peroana si am prezentat 7 canzuri, dar mai am unul tot in familia mea , unchiul, imi e foarte greu sa zic asta, dar a murit la 45 de ani de o boala grava , iar sotia pur si simplu la lasat sa muara singur (el era un om extraordinar, foarte bland si bun ) erau castoriti, nu aveau probleme in familie .
nu sunt duar astea cazurile tragice pe care le cunosc , si care imi sunt apropiate mie, din 10 unchi pe care ii am, 8 au trait aceste dragedii in familiile lor.

lolitalove

lolitalove

decizii gresite

24 Iun 2008, 19:09

astea au fost la baza acestor casnicii, aparentele inseala, nu ca e frumos si mieros asta ineamna ca e si bun, trebuie sa ne cunoastem fuarte bine partenerii inainte de a face pasul, ptr ca datorita TRADITIEI , ne este greu sa divortam si sa recunoastem ca am gresit.
cunosc persoane care au avut puterea sa zica nu, si si-au reinceput viata, dar au invatat din greseala si nu si-au mai ales partenerul dupa aceleasi criterii.
EX:
femeie 25 de ani superba , fuarte vrednica, 2 copii unu 5 altul 2 , sotul o inseala cu una cu 15 ani mai mare obeza, cu copii apropiati de varsta lui,
ea a incercat aproape 2 ani sa-si salveze casnicia, dar el a lasat-o , ia trebuit aproape 10 ani sa-si revina, dar acum e recasatorita , cu un sot nu asa frumos, dar care nu o atinge cu un deget (il mai enerveaza ca socul care la avul ea , a facut-o sa fie mai nervoasa, dar cand il enerveaza el isi musca bugnii :) si pleaca , se intuarce cand se calmeaza)
problema e ori ca te casatoresti prea repede, si nu cunosti persoana, ori descoperi persoana si te complaci.

lolitalove

lolitalove

continoare

24 Iun 2008, 18:50

iar sansele sunt 100% in favoarea sotului, conturile sunt pe numele lui, daca divorteaza ramane efectiv in strada.
femeie 50 de ani , a iubit, a suferit violente, betie, si-a iubit enorm sotul , care abea dupa 20 de ani de casatorie nu o mai bate,si nu mai bea, dar asta ptr ca copii sau implicat enorm in relatie ptr a calma situatia, sotul o iubeste, dar ea dupa o viata atat de grea, vrea fericire, iar acum datorita acestor rani, nu poate ierta sotul, nu vrea sa recunoasca , dar nu isi mai iubeste sotul.
barbat 60 de ani, sa trezit la 50 de ani fara sotie, fara un copil, (are un copil in prima casnicie dar nu il recunoaste, era tanar si naiv si a cazut prada invidiei amicilor), dupa 25 de ani de casatorie cu o femeie care se poate descria numai ca o curva , nebuna, sa trezit fara nimic (se inchide in baie si plange), acum s-a recasatori si creste nepotii actualei neveste.

lolitalove

lolitalove

continoare

24 Iun 2008, 18:39

abea acum 2 ani. a avut sansa sa il lase , i-sa propus documente, munca si casa ptr o tara bogata , nu a vrut , zilnic se intreaba ce a facut cu viata ei.
femeie 55 de ani, a plecat cu sotul intr-o tara fuarte bogata a lumi (nu sunt romani ei, dar imi sunt rude ), au muncit amandoi enorm de mult, dupa 6 ani de casatori naste primul copil, in ziua in care ii da vestea sotului , afla ca acesta o inseala, a iertat, desi avea multi bani si puatea pleca linistita, dar era foarte familista, dupa 2 ani naste al 2 copil, la putin timp descopera ca sotul are probleme cu drogurile, si nu a incetat sa o insele, ea zice ca sta ptr bani, au ajuns in stadiul in care amabdoi asteapta ca celalat sa moara asa ramane cu asigurarea de viata.
femeie 49 de ani (italieni) clasa medie, ii e frica sa se duca acasa, copii au abandonato complet, ii spun la telefon sa nu ii mai bata la cap cu problemele ei, e batuta saptamanal, a chemat politia de mult ori, dar nu au facut absolut nimic, am vazut de mult ori ambulanta venind sa o ia( nu numai romania are problema aceasta),a fost la centre de ajutorare , dar nu o primesc ptr ca sunt pline, daca divorteaza ea nu are bani sa plateasca avocat bun, iar sansele

lolitalove

lolitalove

cum te imaginezi la 50 de ani?

24 Iun 2008, 18:27

continuand aceeasta relatie?
o sa dau anumite exemple de oameni apropiati mie care la 50 de ani a fost un soc pentru ei , ptr ca si-au irosit viata continuand o casnicie oribila.
barbat , sotia la inselat de nenumarate ori , aveau 3 copii superbi, el era frumos din tinerete si si la 50 de ani e un barbat atragator , fuarte muncitor e in stare sa nu manance ca sa stranga mai multi bani , extrem de iubitor, si dupa tot ce a patit cu sotia nu a jignit-o niciodata si nu a atino cu un deget macar. (divortat si recasatorit , acum nici nu are voie sa isi vada copii, nenorocita ia luat tot)
femeie 48 de ani, casatorita 3 copii mari deja , era superba in tinerete , si sotul cred ca si acum ar putea poza ptr un calendar asa de frumos e sotul, a inceput sa o bata dupa 1 an de casatorie, era gelos , ea era foarte frumoasa si carismatica , la inceput a zis ca sta ptr copii , cam dupa 10 ani a vrut sa se razbune , intr-un moment de inconstienta si-a inselat sotul timp de 6 luni , sotul a aflat, ea sa simtit pregatita sa il lase , amantul nu a vrut-o, din inconstienta (ea pretinde ca din dragoste) se intoarce la sot , de acum 20 de ani de cand s-a intamplat, sotul a incetat sa o mai bata

maya1980

maya1980

barbatii sunt violenti prin natura lor

09 Iun 2008, 10:34

Am obiceiul de a ma plimba pe net si a citi bloguri diverse. Unele sunt chiar interesante.
Am gasit in schimb unul al unui misogin sadea, cu evidente inclinatii sadice care m-a cutremurat de sila.
http://www.ovidescu.ro/sunt-un-porc-dar-si-tu-esti-femeie/
Modul in care vede acest animal femeia e demn de epoca medievala, sunt socata de-a dreptul. Culmea e ca unele femei par a-i frecventa pagina si, culmea, unele par chiar impacate cu gandul ca asemenea specimene sunt inca libere.

panterootza

panterootza

gucci...

08 Mai 2008, 16:20

sunt momente in viatza,cand deciziile trebuie sa le luam singuri,fara a urma sfaturile celor dragi,sau a ne lasa influentzatzi de anumitzi factori...spune-mi,cum te vezi u alaturi de acest individ in urmatorii 2-3 ani?

panterootza

panterootza

imi cer scuze pt ¨´absentza´´...

08 Mai 2008, 16:14

conexiunea la internet nu este tocmai buna azi...dar am reusit sa tzin pasul cu voi,in sensul k am urmarit discutzia...as avea de completat la ce am spus mai sus,k,in Spania,drepturile femeii sunt f bine definite si respectate!pt o simpla insulta se aplica amenzi drastice,in cazul in care femeia(victima)denuntza...in cazul vatamarilor corporale domestice(si nu numai),risti ani de inchisoare,si cand spun ¨´ani¨´,ma refer la,cel putzin 2...in cazul in care este vorba de familie(sot si sotie),si in urma violentzei fizice aplicate femeii,barbatul ajunge sa fie condamnat,daca femeia intenteaza actziune de divortz din aceasta cauza,barbatul ajunge pur si simplu in strada!adio casa,adio copil,adio masina,adio tot ce au realizat impreuna pana atunci!cred k o astfel de justitzie ar fi binevenita si in Romania!poate daca ochii inlacrimatzi ai femeii nu pot impresiona barbatul,macar teama de a ramane pe drumuri poate face minuni!dar,mai intai,cred k ar trebui sa dispara coruptzia,doar asa va fi posibila o justitzie respectata si la noi!

monita

monita

.

08 Mai 2008, 16:08

Femeile molestate din Romania nu au curajul sa spuna "NU" din cauza mentalitatii gresite. Majoritatea considera ca nu pot gasi pe altcineva si se complac ideii conform careia cat au indurat pana acum pot indura si in continuare. Insa, este total gresit. E normal sa existe iesiri nervoase intr-un cumplu sau o familie, insa daca acestea sunt zilnice si violente deja totul devine un chin. Indiferent daca sunt mame sau nu, femeile trebuie sa ia atitudine in astfel de situatii si sa apeleze la diverse programe sociale care le pot oferi sprijin.

gucci_rush2

gucci_rush2

multumesc

08 Mai 2008, 16:01

Va multumesc pt raspunsurile date...sincer va multumesc!

gucci_rush2

gucci_rush2

...

08 Mai 2008, 16:00

la inceput nu s-a purtat asa...a fost tot miere si lapte...

gucci_rush2

gucci_rush2

o prietena

08 Mai 2008, 15:55

aveam o prietena care era deja studenta acolo...si imi povestea cat ii de frumos acolo...trebuia sa fac oricum o alegere si asa am ales sa plec la Cluj in loc sa raman in Arad

gucci_rush2

gucci_rush2

...

08 Mai 2008, 15:50

m-am luat si am plecat la facultate in CJ eu fiind din Arad..daca pt asa ceva este nevoie de curaj

gucci_rush2

gucci_rush2

...

08 Mai 2008, 15:44

iti multumesc din suflet soophy pt cuvintele tale...
D-na Oprisan...nu sunt nici urata, nici needucata..din contra...si de aia nu inteleg de ce nu gasesc curajul sa pun punct!

soophy

soophy

@gucci

08 Mai 2008, 15:36

daca ti-ai dat seama ca tb sa pui punct relatiei, daca simti nevoia sa vb cu cineva despre asta, dc intelegi ca ceva nu e in regula cu comportamentul partenereului tau, deja ai facut un pas important; spui ca e prima relatie de durata...poate tocmai asta e motivul pt care iti e asa greu sa renunti; poate te-ai saturat sa cauti, sa treci de la o relatie la alta si te amagesti ca e mai bine asa...greu dar sigur, decat sa continui...continuare.

crede-ma, exista cine pt fiecare si cautarea merita facuta! nu te multumi cu mai putin; sunt sigura ca meriti un barbat mai bun; si il vei gasi, fara doar si poate Curaj!

gucci_rush2

gucci_rush2

...

08 Mai 2008, 15:22

inca mai am speranta ca totul va fi bine...ce ma tine in relatia asta nu stiu...ma gandesc ca este dependenta afectiva...avand in vedere ca este prima mea relatie de durata...dar cum pot gasi puterea si curajul sa pun punct!

 
 
Acest site foloseste Cookie-uri.
Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul si reclamele, pentru a oferi caracteristici specifice retelelor sociale si pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate. Va puteti administra preferintele in Setari cookie.