Ce fac dak il iubesc pe fostu..si nu pot sa-l las pe actualul?

by: deea_zih Cuget….

Imi trec prin minte atatea lucruri acum,e greu sunt multe amintiri…multe momente care acum regret k nu le traiesc in continuare…si totusi…sunt aici..
Scriu..incerc sa-mi dau seama defapt ce vreau,ce-mi macina atat de mult sufletul
De ce se intampla toate astea…din cauza cui?
Vag imi amintesc…prima zi de scoala…clasa a-9-a…emotii…fericirea de-a avea colegi noi…tristetea de-ai parasi pe cei vechi…intr-adevar…i-am vazut erau noii mei colegi.Dintre toti unul imi era cel mai antipatic..era un baiat..blondutz..cu ochii verzi..frumusel…dar in acelas timp foarte nesuferit..se certa cu toata lumea..parca el era cel mai bun dintre toti..
Dupa un timp…a inceput sa-si arate si partea mai buna…
Poate n-o sa va vina sa credeti,dar exact cel ce ma stresa cel mai mult s-a dovedit a fi un foarte bun coleg in afara scolii…ieseam seara de la scoala…abia la ora 22 ajungeam acasa..mi-era greu.. si singurul meu sprijin era el…ma ducea in fiecare seara acasa..chiar si cand ploua cu galeata…si cand era gerul de inghetau pietrele…chiar si dak restu nu stiau…eu stiam…risca sa nu mai ajunga acasa…doar pentru a ma duce pe mine..si totusi..nu-mi pasa de el..
A trecut timpul..situatia era aceeasi…intr-o zi m-a intrebat daca vreau sa fiu cu el…n-am acceptat,mi-se parea o prostie…nu simteam absolut nimic pentru el..
Cu toate ca mama mereu imi spunea…”baiatul asta tine la tine,daca face un asa mare efort…de fiecare data”…nu-mi pasa nici de vorbele ei…eu aveam alte ganduri pentru altii…numai pentru el nu….
Am trecut clasa a 10 a…eram la fel de neschimbata…chiar si dupa primul semestru..lucrurile se desfasurau la fel..ca si in clasa a 9 a..
Cu o saptamana pana in vacanta de primavara..i-am dat un beep la 00:00…fara vreun motiv…ci pur si simplu…a urmat un mesaj de la el..unul de la mine…si asa mai departe…parka se infiripa ceva…
Incepeam sa-l privesc cu alti ochii…mi-se parea mai frumos…mai atent cu mine…toate ca niciodata si totusi…era un an jumate de cand..el facea aceleasi lucruri zi de zi…dar numai ca eu nu observasem…
Intr-adevar…in ziua de 15 aprilie era intr-o sambata seara…am facut pasul…cel mare..dupa multe mesaje frumoase…l-am intrebat dak defapt acum suntem impreuna..si dak pot spune la lume…si…am spus..
Din pacate urma vacanta …nu am avut cand sa ne intalnim in aceste 2 saptamani(parka atat a fost)…dar vorbeam prin mesaje…la telefon totul parea fantastic…nu-mi venea sa cred..eram cu cel ce mi-se parea la inceput cel mai figurant copil…
Si a trecut si vacanta…ne-am intalnit…Doamne…parka abia in acea zi il cunosteam pentru prima oara…il asteptam sa vina sa mergem impreuna la scoala…aveam numai fiori ,fluturi in stomac…in sfarsit venea…parka mi-se inmuiau picioarele…a venit…m-a pupat…eram in al 9 lea cer..mergeam pe drum cu el eram inca…intr-o stare..ciudata…ma simteam atat de apropiata de el si in acelas timp atat de departe..
Deja nu mai era colegul meu,era iubitul meu…
Si uite ca incepea sa treaca timpul..colegii…ca intotdeauna…
Au scos vorbe incercau sa faca tot posibilul sa ne certam..
Tineam cu dintii de el incercam sa-I explic ca nu e asa…
Sa nu mai creada in ei…sa fie pentru mine..
Normal imi era greu….pentru ca el e o fire…mai influentabila..
La un moment dat am crezut chiar k e o gluma..facuta pe seama mea..
A trecut o saptamana…ca niciodata…am luat-o pe alt drum..am ajuns la o florarie…si minune…MI-A DARUIT CEL MAI FRUMOS TRANDAFIR PRIMIT VREODATA…eram cea mai fericita…mi-a zis cat de mult ma iubeste…si cat de mult spera sa fim mereu impreuna…
Dar…dupa o luna deja se vedeau schimbari…parka nu mai era la fel..
Cand am implinit doua luni…nu ne-am vazut…l-am sunat…i-am dat mesaje toata ziua…nu-mi venea sa cred...de ce nu a venit…de ce nu a dat nici macar un semn de viata , initial am crezut ca a patit ceva..apoi…m-am gandit ca poate nu vrea sa mai fim impreuna…
A doua zi la scoala si-a gasit o scuza…mai putin credibila…dar totusi si-a cerut iertare…l-am iertat..
Ma vedeam cu el aproape zi de zi…mi-era greu o zi fara el..de aceea ma suparam de cate ori nu venea…sa ne vedem..
Cand am implinit trei luni …s-a intamplat acelas lucru..
mi-a dat decat un bip…toata ziua..la telefon nu raspundea…
A doua zi…din nou o scuza…n-avea bani de cadou…de parca mie imi trebuia cadou….cadoul meu era el..
Vorbisem poate vara asta plecam la mare impreuna…bani aveam nu era problema decat sa-l lase si pe el..intre timp si-a gasit de munca pentru vacanta…castiga destul de bine..dar asta subtia timpul petrecut impreuna..ne vedeam din ce in ce mai rar… si cand ne vedeam ne certam din diferite motive absurde..
Pleca prin tara…mi-era greu…eram geloasa…mi-era frica sa nu ma schimbe cu alta…
Vorbisem cu el…k in iulie plecam la mare…aproape era stabilit…dar pe ultima suta de metrii mi-a zis ca nu poate sa vina….
M-am suparat normal…am plans…era vorba sa petrecem la mare impreuna pierderea virginitatii..amandurora,pentru ca nu numai eu eram domnisoara. Se pare ca nici macar de asta nu i-a pasat…
Pe 24 iulie dupa o cearta in prealabil cu el….am plecat cu mama la mare..
In tren dintr-o intamplare am intrat in vorba cu un baiat…era dragutz…dar nu puteam sa ma gandesc la altu…pentru ca eu inca eram cu el…
Dintr-o coincidenta baiatul respectiv era in aceasi statiune cazat cu mine.,..fata in fata cu hotelul meu si avea exact aceleasi zile de stat la mare ca si mine…
In prima seara l-am sunat pe iubitul meu…mi-era dor de el…mi-a vorbit foarte indifferent chiar rece..pot sa zic….m-am suparat iar…Doamne parca eram eu de vina cu ceva…si incercam sa-mi explic si atunci…ca si acum…cine era si este defapt vinovatul in relatia asta..
Cateva zile nici macat un semn de viata n-a dat isi facuse din asta obisnuinta…Timp in care m-am cuplat cu baiatul de la mare…poate intr-un moment de furie…de razbunare…nu stiu nici acum de ce am facut chestia asta…poate si pentru ca tipul deja era la orice pas langa mine…facea tot ce zic eu numai de dragul meu..ma ruga sa fiu cu el…timp in care celalalt parca ma indeparta si mai mult…
Dupa ceva zile in care nu am mai primit nimic…legat de iubitul meu…am avut iar un moment de dezamagire…tristete…melancolie..si atunci am hotarat ceea ce avea sa-mi dea totul peste cap…in timp ce eu ma gandeam ca sa fac…am primit un mesaj de la el…cum ca de parca tot eu eram de vina…ca nu mai dadusem nici un semn de viata…si acum venea momentul…am inceput printre lacrimi sa-I scriu un mesaj..
“nu te-am mai cautat pentru ca nu ma meriti…sunt prea buna pentru tine…nu mai vreau sa fim impreuna…s-a terminat…considera ca de pe 15 septembrie suntem doar colegi.ADIO!!!”…am scris aici toata furia si tristetea mea…
Crede-ma dadeam sa se trimita mesajul…imi dadea eroare…parca toate se intamplau doar ca sa nu fac lucrul asta…dar eram prea inversunata…am incercat pana am reusit…cum atatea zile nu ma sunase…uite ca dupa mesaju asta…m-a sunat…m-a intrebat dak sunt sigura ca asta vreau…m-a intrebat de ce…in fine…dureros a fost finalul…cand..mi-a zis te rog lasa-ma sa-ti zic pentru ultima data ..TE IUBESC!!! Asta a durut cel mai rau…
Si de atunci…s-a rupt relatia de tot..in timp ce relatia cealalta continua foarte frumos…si in prezent inca e la fel de frumoasa ca la inceput…
Problema mea este ca…am inceput clasa a 11 a era inevitabil sa nu-l vad…
Doar suntem in aceeasi clasa…si cel mai rau este ca…putinul efort care il facusem sa-l uit…acum este in zadar…l-am vazut..mi-am adus aminte de tot ce-a fost intre noi…incep sa ma indepartez de actualul prieten…si-mi pare rau totusi…dar nu stiu ce sa fac…parca numai am minte sa gandesc…ma vad cu el zi de zi…si-mi face rau…prietenul vine seara…nu mai am nici un sentiment cand il vad…gandul imi este permanent…la fostul…
Din pacate si-a pastrat obiceiul de a ma duce acasa…alt lucu care ma raneste…vorbim uneori ca si cand inca suntem impreuna…alteori..abia ne bagam in seama…zilele trecute...m-a luat in brate m-a tinut de mana…ma zapaceste mai rau pe zi ce trece…un impuls m-a facut sa-l sarut…nu a schitat nici un gest de respingere…din contra…parca i-a placut…se poarta foarte frumos cu mine…
Prietenul meu…la fel …chiar mai frumos…nu stiu ce sa fac…pe care sa-l aleg..sunt constienta ca..nu as putea fi cu amandoi…dar totusi nu renunt la nici unu…pe unu il iubesc…celalalt ma iubeste…si-mi face toate poftele…cred ca tin la el…dar cu fostul prin preajma…nu stiu ce o sa se aleaga..
Poate am sanse reale daca ma despart de prietenul meu,…sa ma impac cu fostul…dar nu stiu la ce sa ma astept de la el…poate ca se v-a razbuna pentru ce i-am facut..poate isi v-a bate joc…de mine…sau poate ma va iubi si ma va aprecia mai mult acum…dupa toate cele intamplate…
Actualul prieten…nu pot sa-l las…as fi a patra fata care i-ar spune acelas lucru…”esti prea bun pentru mine”…si asta-I adevarul.. e mult prea bun pentru o fiinta josnica ...cum sunt eu fata de el…nu merita sa-I fac asta…mai ales dupa toate cate a facut pentru mine…ceea ce nu stiu daca ar fi facut vreodata celalalt macar jumatate din cate a facut asta pentru mine…
Astea fiind spuse…cam asta e problema ce ma macina zi de zi…
Si o hotarare sigura nu stiu daca voi lua prea curand…
Cert e ca il iubesc pe fostul…si mi-e greu sa-l las pe actualul…
Poate e si frica de a nu fugi dupa doi…si sa raman intr-un final singura…
O sa astept sa-mi pun ordine in gandire.,..sa mai ascult sfaturile altora…si sa astept sa treaca timpul…care sper sa nu-mi rezerve ceva neplacut…

Si niste cuvinte care as vrea din suflet sa I le zic dar sunt prea lasa…sa le poata auzi vreodata din gura mea…
“Te iubesc.,…poate ti-se pare ciudat…la fel mi-se pare si mie…dupa cate s-au intamplat…dupa cate mi-ai facut dupa atatea nopti petrecute in lacrimi…si toate astea…numai din cauza ta…inca te iubesc…nici eu macar nu inteleg de ce…poate am gresit…poate am gresit amandoi..dar sa stii ca orice s-ar intampla…chiar daca nu ne vom mai vedea niciodata…vei avea intotdeauna..un coltisor al tau in inima mea…pentru tot ce a fost odata intre noi…chiar daca nu vom mai fi niciodata impreuna nici macar o secunda…am fost patru luni…pentru mine a insemnat cat patu ani…sa nu uiti nicodata…ca…ai insemnat pentru mine totul…si ca nici eu nu inteleg de ce am vrut sa ne despartim…pote in viitor o sa ma gandesc mai bine ce vreau…inainte sa aplic deja….Te iubesc….”