nicaieri nu-i mai bine ca acasa
...propun sa vorbim despre parerea de rau si circumstantele ei atunci cand sosesti intr-o tara straina fara sa stii nimic ,fara a pututea comunica cu nimeni,fara a sti incotro sa o ei.intr-un cuvant cum te renasti intr-o tara straina tie.
- person Pacuvius
a spus "UBI BENE,IBI PATRIA" adica "unde este bine,acolo este Patria"
13 Iul 200820:30
Nicaierea nu este mai bine ca la tine acasa ,ca in tara ta,pe pamantul parintiilor tai si a stramosilor tai. In tara ta tot timpul te vei simti ACASA , in oricare alta tara vei sta ,cat de bine iti va fii ,vei ramane un Stranger
Giulia - person Acasa esti acolo unde te simti bine
Apreciez parerile voastre dar totul este in interiorul fiecaruia. Am fost plecat din tara pentru 6 1/2 luni in 1989 si 8 luni in 1994. Mi-a fost dor de casa dar i-am tinut pe cei dragi aproape prin orice mijloc de comunicare am avut la dispozitie.
22 Mai 200814:55 - person Acasa esti acolo unde te simti bine
Apreciez parerile voastre dar totul este in interiorul fiecaruia. Am fost plecat din tara pentru 6 1/2 luni in 1989 si 8 luni in 1994. Mi-a fost dor de casa dar i-am tinut pe cei dragi aproape prin orice mijloc de comunicare am avut la dispozitie.
22 Mai 200814:53 - person Acasa esti acolo unde te simti bine
Apreciez parerile voastre dar totul este in interiorul fiecaruia. Am fost plecat din tara pentru 6 1/2 luni in 1989 si 8 luni in 1994. Mi-a fost dor de casa dar i-am tinut pe cei dragi aproape prin orice mijloc de comunicare am avut la dispozitie.
22 Mai 200814:52 - person K AKAS NU E NIKAIERI IN LUMEA ASTA
ADEVARUL ESTE CA ATUNCI CAND PLECI INTRO TARA STRAINA TI AI DORI DUPA O ZI SA REVII AKAS,IN PRIMUL RAND TOTUL SE INCEPE DE LA ZERO,LIMBA OBICEIURI,SI IN PRIMUL RAND IDEEA DAK VEI FII ACEPTAT DE LOCUITORI TARII RESPECTIVE.EU SUNT PLECATA DIN ROMANIA DE UN AN DE ZILE SI IMI DUK VIATA AICI IN ITALIA LA INCEPUT UN COSMAR K NU STIAM LIMBA IMI ERA TEAMA OARE AM SA FIU ACEPTATA SI TRATA NORMAL,VOIAM SA REVIN LA CUVINTELE FETEI CE ESTE PLEKATA IN SPANIA-PANTERAROZ,IN URMA CU O LUNA MA-AM DUS IN CONCEDIU SI TOTUL ERA SCHIMBAT NU AM MAI GASIT MULTI PRIETENII MAI TOTI PLECATI PE LA ORAS LA MUNK SI O COMUNA PARASITA TOTAL DE TINERI .DUPA TREI ZILE imi doream cu ardoare sa ma itork inapoi aici la viata mea de ITALIA.E FRUMOS DUPA CE TE OBISNUIESTI.
26 Mar 200805:48 - person K AKAS NU E NIKAIERI IN LUMEA ASTA
ADEVARUL ESTE CA ATUNCI CAND PLECI INTRO TARA STRAINA TI AI DORI DUPA O ZI SA REVII AKAS,IN PRIMUL RAND TOTUL SE INCEPE DE LA ZERO,LIMBA OBICEIURI,SI IN PRIMUL RAND IDEEA DAK VEI FII ACEPTAT DE LOCUITORI TARII RESPECTIVE.EU SUNT PLECATA DIN ROMANIA DE UN AN DE ZILE SI IMI DUK VIATA AICI IN ITALIA LA INCEPUT UN COSMAR K NU STIAM LIMBA IMI ERA TEAMA OARE AM SA FIU ACEPTATA SI TRATA NORMAL,VOIAM SA REVIN LA CUVINTELE FETEI CE ESTE PLEKATA IN SPANIA-PANTERAROZ,IN URMA CU O LUNA MA-AM DUS IN CONCEDIU SI TOTUL ERA SCHIMBAT NU AM MAI GASIT MULTI PRIETENII MAI TOTI PLECATI PE LA ORAS LA MUNK SI O COMUNA PARASITA TOTAL DE TINERI .DUPA TREI ZILE imi doream cu ardoare sa ma itork inapoi aici la viata mea de ITALIA.E FRUMOS DUPA CE TE OBISNUIESTI.
26 Mar 200805:48 - person continuare
sarbatorile nu sunt sarbatori...nu astept Craciunul cu aceeasi bucurie in suflet k atunci cand eram acasa...sunt zile obisnuite,si poate imi e putin mai usor sa trec peste ele,din cauza k,aici nu se simte acea atmosfera de acasa:colinde,miros de cozonaci si de brad...asa se face k,in Ajun,am vrut sa plec departe de locul acesta...impreuna cu iubitul meu,si ink o pereche,prieteni,ne-am urcat in masina si am pornit spre mare...plaja era pustie,Ajunul se petrece in sanul familiei..dar pt noi nu era Ajunul,era o zi libera si atat...
18 Mar 200817:34 - person continuare...
erau lucruri pe care nu le observam cand traiam acolo,sau poate,eram atat de obisnuita cu ele,incat le credeam firesti(cladiri vechi,darapanate,cersetori la fiecare colt de strada,tzigani,tonete si consignatzii la tot pasul)...Galatiul imi parea acum,un oras vechi,murdar si sarac:(...acasa mi-am gasit mama,dar majoritatea prietenilor mei deja nu mai erau,fiecare pornind pe alt drum,in alta directzie,in alte tzari...atunci am simtzit pt prima data in viatza mea sentimentul ciudat k nu apartzin de acel loc...parca nu ma simtzeam la mine acasa...probabil eram deja acomodata la modul de viatza din Spania,altfel nu imi explic...m-am intors aici...parca nici aici nu imi gasesc locul,si chiar nu pot sa imi imaginez viatza mea in urmatorii 5 ani...nici aici nu ma vad traind pt totdeauna,dar parca nici in Galati...viatza in Spania m-a maturizat mult...nimic din ce imi placea sa fac acasa,nu imi place aici...acasa eram sufletul petrecerilor,eram nelipsita din discoteci,puburi,locurile de intalnire cu prietenii...eram neobosita de acest ritm de viatza.aici ma simt straina de tot,cu greu ies din casa,si atunci cu treburi de rezolvat,sau pt o plimbare scurta la munte sau la mare...
18 Mar 200817:24 - person ...fie painea cat de rea...
trebuie sa recunosc k m-am acomodat f greu cu stilul de viatza,obiceiurile,mancarurile din Spania...primul an mi l-am petrecut plangand continuu si suspinand,facand vesnice comparatii intre parcurile din Galatiul meu natal si cele de aici...pana si pietrele mi se pareau diferite...imi era dor de casa,de familie,de prieteni...mergeam pe strada si aveam senzatia k,printre trecatori,zaresc cate un chip cunoscut de acasa...dar cu cat ma apropiam,cu atat devenea mai strain pt mine...eram deprimata,si,in ciuda faptului k imi ocupam timpul,muncind,si inchegasem noi relatii de amicitie,nimic nu mi se parea atat de frumos k acasa...si acum ma intreb cum ma suportau colegii de munk si sefii,noii amici...vorbeam si povesteam continuu de orasul meu,de mama mea,de prietenii mei...petreceam ore in sir la telefon,cu cei dragi...nu stiu ce ma determinat,totusi,sa raman aici,poate faptul k aveam un loc de munk bunicel,cu un salariu mai mare decat as fi luat in tzara...imi permiteam micile capricii,si ce era mai important,puteam sa imi ajut mama financiar...apoi,dupa un an jumate,m-am intors acasa,cu gandul sa raman...in ciuda viziunii mele idealiste despre orasul meu,am fost puternic dezamagita...
18 Mar 200817:13 - person perfect adevarat
Cine a spus ca nicaieri nu e mai bine ca acasa a avut mare dreptate. Trebuie sa recunoastem insa ca uneori mai depinde si de tipul de personalitate...eu, de exemplu, am simtit ca o iau razna...voiam acasa...cat mai repede...a fost oribil...am locuit in Franta 6 luni...si a fost suficient sa imi doresc sa o sterg de acolo cu primul tren, avion, autocar...chiar cu prima bicicleta...Locurile erau frumoase, curatenia-exemplara, insa nu m-am putut impaca deloc cu ignoranta locuitorilor, cu imaginea tinerelor prost imbracate (a nu se intelege: fara haine de firma pe ele ci: rupte si murdare)si total neingrijite...cu boschetarii lor ce umbla in 'cete' ca haiducii urmati de o haita-doua de caini...in fiecare zi petrecuta acolo imi doream sa inchid ochii si sa fiu acasa cand ii voi deschide din nou...si eram dezamagita de fiecare data...pana intr-o zi, cand s-a intamplat...:))
29 Feb 200801:02 - person ...
Nu pot sa vorbesc din experienta fiindca nu stiu cum e sa traiesti intr-o tara straina,am doar experienta calatoriilor ce le-am facut.Imi dau seama insa ca nu poti compara excursiile,care in cele mai multe cazuri iti lasa amintiri frumoase,de neuitat,cu traiul intr-o tara straina.Una este sa vizitezi o tara si alta e sa traiesti in ea..Ma gandesc insa ca dorul de casa te bantuie intotdeauna si oriunde ai merge nu vei fi acceptat ca la tine in tara.Peste tot vei ramane un ''outsider'' indiferent de profesia ta,de meritele tale..Cu toate acestea,nu spun ca nu m-as risca sa plec fiindca uneori mi se face lehamite de acest ''sistem''..Ceea ce ma leaga de aceste locuri sunt familia si prietenii,daca n-ar exista ei nu as sta pe ganduri..
11 Feb 200814:35













