continuare my fall

by: bolero
asa ca m-am intors. in ultimele zile am abordat subiectu venirii sale de sarbatori ( ceea ce si trebuia sa se intample, spun tb ptr ca na nu se stie niciodata)vroiam sa vina cu avionu am inceput sa ne certam ptr motivu banilor si am ajuns amandoi sa ne certam pana la epuizare, nu am prea mai vb, vb zilnic inainte,stresu isi sp cuvantu, este apatic si se izoleaza asa cum obisnuieste in momete critice. mi-e greu sa accept modu asta de a reactiona al barbatilor, desi realizez ca nu e o simpla fuga, ca e ceva mult mai profund. eu sunt o persoana mai impulsiva nu prea am rabdare si imi place sa simt anumite lucruri prin toti porii, asa era si el spun era ptr ca de cand e acolo s-a schimbat putin, e mai ingandurat si distanta asta face ca multe momente sa le traiesti de unul singir si parca doar ptr tine. stiu ca e multa traire intre noi, e o relatie ceva de genu se cearta mai mult dar se iubesc la nebunie, nu e o perceptie subiectiva ceea ce afirm. ultimul lucru pe care mi l-a sp astazi este sa incerc sa nu iau in serios starea sa, dar eu simt ca uneori nu mai am rabdare.nu stiu care a fost scopu acestei marturisiri probabil cathartic. va pup pe toate pa pa poate mai vb
 

onil

onil

intelegere

21 Nov 2007, 19:03

incearca sa-i creezi dorinta de a veni la fiinta care -i ofera linistea de care are nevoie dupa o perioada stresanta.Daca-i oferi un cimp de lupta se poate sa fuga!