Cum e posibil sa iubesti o persoana asa de mult..?!?

by: ingerash89
O sa incep prin a va spune k acum 4 ani am cunoscut un baiat.Eram micutza pe atunci dar sentimentele mele pt el au fost foarte puternice ink de la inceput.Aveam 13 ani.Pot sa va spun k in decursul acestor ani fiecare a luat-o pe drumul lui,eu nu am fost cu el niciodata pt k nu am avut curajul sa ii spun ce simt pt el.In schimb am fost amici..desi per total am vb doar 10 min fata in fata,am stiut din prima k el este idealul meu barbatesc.Nu pot explica aceasta certitudine a mea dar stiu k nu m-am inselat.Acum,in prezent am un prieten de 1 an jum.si cred k il iubesc,sigur,nu e acea iubire cu fluturi in stomac kre te face sa zbieri de fericire in mijlocu strazii -ipotetic vorbind- sau sa-ti bata inima mai tare de fiecare data knd il vezi, insa cred k este iubire.sper sa nu fie obisnuinta.
Problema mea este k nu reusesc sa descifrez acest mister.pt k pt mine este un mister.Cum il pot iubi pe acel baiat atat de intens,atat de mult,de 4 ani.Si,da,este genul de iubire kre te face fericita kre iti face sufletul sa rada kre te imbata cu cele mai nobile simturi.
Am uitat sa va spun k am vb cu acel baiat,pe net ce-i drept,dp atata timp si i-am spus tot,i-am spus k ink il mai iubesc si in ciuda anilor ce au trecut ink mai simt aceleasi lucruri pt el.Am apukt sa vb mai mult cu el,nu tocmai 10min ci vreo 10 ore in total si mi-am dat seama k nu m-am inselat in ceea ce il priveste,el este exact asa cum mi-am imaginat,baiatul perfect pt mine,in schimb,cum era de asteptat de altfel,are o prietena,mi-a vb foarte frumos,mi-a spus k ii pare rau si k deocamdata cel mai bine ar fi sa il uit din perspectiva asta,k vrea sa imi fie cel mai bun prieten amic si atat.O iubeste pe tipa aia si eu ii respect decizia si inteleg perfect.Tocmai de aceea nici nu l-am mai cautat de atunci.
Insa imi este foarte greu sa il uit,nu stiu de ce dar,desi sunt constienta k nu poate fi nimic intre noi,k e prea tarziu,nu-mi iese din ganduri si mai ales din inima.Nu stiu cum e posibil k un sentiment sa fie atat de puternic si de multe ori ma gandesc k poate era mai bine sa nu il fii cunoscut..Ce-as putea face pt a ma elibera de acest sentiment?..Mi-as dori foarte mult sa pot simti la fel pt prietenul meu insa pur si simplu nu ii pot impune inimii pe cine sa iubeasca si pe cine nu.. :(
 

alexis

alexis

Te inteleg

20 Oct 2006, 12:39

Si eu a trait o poveste asemanatoare cu vreo 4 ani in urma . Nu voi spune decat ca din dorinta de a nu-l sufoca (sa nu ma urasca pt "perseverenta" mea), m-am fortat sa il uit , l-am evitat cat mai mult .Acum am depasit momentul si snt sigura ca vei face si tu acelasi lucru cand vei gasi persoana potrivita , care va merita atentia ta si te va face sa uiti . Poate ca prietenul tau nu este tocmai ceea ce iti doresti si de aceea nu simti acelasi lucru ca si pt celalalt . Ai rabdare .Intotdeauna fiecare primeste la un moment dat ceea ce isi doreste . Trebuie doar sa fie momentul potrivit si sa meriti. Si pentru o bucurie trebuie sa fi pregatit , altfel iti poti pierde echilibrul . Si totusi...ai grija ce iti doresti .Iubirea presupune suferinta .Si eu iubesc , de aceea iti spun. Nimeni nu te va intelege mai bine , decat cineva care a trecut printr-o situatie similara . SOOOOOOO..if you need me ;)

dezideria

dezideria

ai rabdare

18 Oct 2006, 10:08

nu stiu cine sunt eu ca sa-ti dau sfaturi in materie de dragoste,dar o sa o fac.Parerea mea e ca nu e totul pierdut.faptul ca a fost de acord sati fie amic inseamna ca totusi nu ii esti indiferenta.asta nu inseamna ca nu trebuie sa iti faci o alta relatie.iesi in oras,distreazate,fa-ti un prieten si traieste-ti viata
daca e sris sa fie al tau va fi ...dar trebuie sa ai rabdare.si un ultim sfat nu-l sufoca cu dragostea ta,respecta-i pt inceput decizia si relatia lui