Si acum..incotro?..
Stam impreuna de 6 luni, suntem impreuna de aproape 4 ani, eu am un copil, el nu a mai fost casatorit si este mai mic decat mine cu 10 ani...Acum, scriind aceste randuri, imi dau seama ca a facut un act de curaj..Ce as putea cere mai mult?...Copilul meu este atat de deschis catre el, iar el atat de refractar, dar incerc acum sa ma pun in locul lui....Cum as reactiona, la randul meu?
Eu sunt intre ei, incercand sa temperez un pic pornirea afectiva excesiva a copilului catre el, pe de o parte,si sa-l aduc putin pe el mai aproape de copil.Dar lucrurile astea presupun "materie de lucru umana" si mi-e teama sa nu ranesc pe unul sau pe celalalt.....si nu cred ca sunt atat de inteleapta incat sa reusesc....Si mai este vorba si de mine...Cu mine ce fac? Sunt mama si iubita, prin mine trece relatia lor si se pare ca nu stiu sa o "gestionez" prea bine, fiindca am ajuns intr-o situatie de criza...nu mai glumim, dormim cu spatele, intotdeauna merge singur la fratii lui...si culmea...e convins ca este normal asa....Totul incepuse atat de bineee....si s-a retras putin cate putin in carapacea lui...Ma sperie cand este asa...fiindca oricum, niciodata n-am putut fi sigura de el....e vorba de siguranta aceea minima, nu am pretentii uriase..si nu-l inteleg cateodata...Ma ridica in cer de fericire in unele momente ca apoi sa se retraga...Rac curat!..
NU vreau sa renunt la el , dar cum sa fac, pentru Dumnezeu, sa aduc lucrurile pe un fagas normal?...ma simt neputincioasa...Incerc sa-l inteleg si pe el....
- person ..incotro?...
"rasfoind" forumul acum mi se pare mai usor de infruntat situatia in care ma aflu, fiindca atatea suflete sufera in acelasi timp incat mi-e parca mai usor..
08 Aug 200713:38
Trebuie sa accept ca asa este viata, nu se intampla de fiecare data asa cum ne dorim si ca viata noastra se poate schimba , nu intotdeauna din propria noastra vointa ...
Fiindca viata mea se va schimba de aici incolo din hotararea altcuiva..si, cu atat mai mult, trebuie sa uit si sa o iau in alta directie.
Nu vreau sa-mi mai plang de mila, destul am avut senzatia ca ma invart in loc fara nici un spor.
Stiu ca o sa-mi fie foarte greu cand o sa-l vad strangandu-si lucrurile si iesind pe usa si consider asta ca pe ultimul hop de trecut si cel mai greu ! Dar se spune ca ce nu te doboara te caleste. - person unde?incotro?
in muta mea stupefactie ma gandesc totusi ca am o viata de dus de acum incolo, chiar daca fara el, o viata pe care mi-o voi dedica in totalitate copilului meu, nu cred ca voi mai primi pe cineva in viata mea asa cum s-a intamplat acum...dar viata cu siguranta imi va mai oferi surprize.Am tare obosit sa fac planuri si prognoze, la ce bun? ca sa se spulbere intr-un minut in care cateva cuvinte te pot rani pentru o viata?! fiindca ceilalti de langa noi nu vor fi totdeauna previzibili,cuvintele par sa-si piarda valoare atunci cand, a doua zi, faptele le contrazic si atunci la ce bun sa iti pui sufletul la bataie...Ma gandeam acum..un om inselat in asteptari mereu si mereu, luand-o de la inceput iar si iar, cum sfarseste in viata? acru si rau? blazat, ironic?
05 Iul 200719:38
scenarii, scenarii...bla bla... dar cu toate astea vreau si imi doresc sa-mi traiesc viata cu zambetul pe buze, vreau sa ignor rautati si tradari, vreau sa uit de cei care m-au ranit si vreau sa rad, sa umblu desculta prin ploaie si mai vreau ma intind pe iarba, sa privesc cerul plin de stele, sa dorm in paie, sa culeg cirese din copac, sa imi privesc copilul implinindu-se si bucurandu-se de viata. Asta e tot ! - person si iar acolo unde eram acum un an..
Istoria se repeta...
28 Iun 200711:31
Dupa ce a hotarat acum un an ca vrea sa ne despartim a revenit la ganduri bune, a avut un flash in care si-a dat seama ca vrea sa ramana cu noi..
Dar, cum spuneam..istoria se repeta...
asadar...ne despartim....de data asta de tot...
Nu vrea familie, nu ne mai vrea in viata lui.
Inca mai stam impreuna,dar si-a cladit deja un zid in jurul lui, evita sa stea prea mult cu mine...
Mi-a impietrit sufletul....nu mai am lacrimi, simt un mare gol in suflet.
Asta e
Nu mai am cuvinte..Am cazut intr-o muta stupefactie.... - person ..incotro..
Ei bine, sa zicem ca am ajuns la final sau...la aproape de final... Fiindca vom mai sta impreuna pana expira termenul de inchiriere.Am convenit, gata! Nu-mi convine, asta e, trebuie sa accept....Nu vrea familie si si-a dat seama de asta stand cu noi..dar vrea sa mai fie cu mine...Asta imi suna ciudat, ireal... Mai are vreun rost, ma intreb?
05 Aug 200622:17
Oare a mint cand sper ca o sa mearga si dupa ce ne separam? Cu siguranta..Doar daca voi accepta sa "fur" din cand in cand cate un weekend cu el...Nu stiu...NU masi vreau clipe pe "furate" si atunci trebuie sa consider ca a fost o perioada frumoasa din viata mea.. si atat. Un exercitiu de suflet, de viata, de iubire...Nu stiu...Se pare ca sunt foarte ingaduitoare in seara asta...:) - person Si acum..incotro?..
Cat de mult seamana ce mi-ai spus cu ceea ce mi se intampla.... Trist mi se pare ca nici daca ii lasi in "apele" lor, tot nu rezolvi nimic.
27 Iul 200615:32
Trecerile astea de la o stare extrema la cealalta, ma ameteste, ma bulverseaza atat de mult, incat imi da peste cap orice actiune si gand. Iar greseala mea este ca ii permit sa-mi faca toate astea.In fiecare "faza neagra" supravietuiesc gandindu-ma ca va trece si asta ca si celelalte...dar mi-e atat de greu fiindca sunt o fire vesela. Imi ingheata zambetul pe buze de cate ori vad norii negri...In fine, se pare ca-l iubesc tare daca ii accept in continuare mersul inainte si inapoi ...
Multumesc pentru "interventie" Nertiti..Mai esti cu acel rac?...de curiozitate:) - person incotro?
Greu de spus incotro.Eu am o "experienta" destul de indelungata cu raci si crede-ma inca n-am ajuns la nici o concluzie.Atunci cand crezi ca totul e ok si comnunicarea e extraordinara, in secunda urmatoare constati ca tot ce ai construit pan atunci nu mai exista si trebuie sa o iei de la inceput.Am incercat toate modalitatile de abordare si in final am lasat lucrurile sa mearga de la sine. Si am constatat ca rezultatul e acelasi, adica lucrurile mergeau la fel de bine sau de prost ca atunci cand imi spargeam creierii cum sa procedez.Nu e un sfat e pur si simplu o constatare.
26 Iul 200612:03
Recomandari
Newsletter Ele.ro





- person
"nu m-am plictisit de viata.au trecut 30 de ani de cand respir aer poluat,dar rezist."








