viatza .. un lung sir de despartiri

personamedeea

Am stat de multe ori si m-am gandit: viata unui om este un sir lung de despartiri...

Incepand cu gradinita, ne despartim de micii prieteni de acolo, apoi urmeaza scoala generala, liceul, facultatea unde ne despartim de invatatoare, prieteni, colegi, profesori, mereu altii...ne petrecem nenumarate ore si zile impreuna, ne cunoastem unii pe altii cu bune si rele, ne toleram defectele, ne impartasim preocuparile comune, strangem un numar impresionant de fotografii si amintiri, cultivam cu grija relatii de prietenie cu cativa, iubim si poate uram deopotriva...

Dupa fiecare despartire, rupem mereu cate o bucata din inima noastra, adaugam cateva riduri pe frunte, mai imbatranim cu 2- 3 ani... Sunt despartiri dureroase, despartiri nostalgice, despartiri patetice, despartiri jalnice, despartiri dramatice...

Suntem despartiti la un moment dat de cei dragi de moarte, de distanta, de timp, de uitare, de neputinta, de cuvinte, de gesturi... Sigur, din fericire mai sunt in unele cazuri (doar in unele!) si reintalnirile, regasirile...dar nimic, niciodata, nu va mai fi ca-nainte...

Ele, despartirile, au loc in aeroporturi, in gari, la marginea gropii din cimitir, in casele noastre sau ale prietenilor, in sali de tribunal, in statiile de taxi, in sali de clasa si amfiteatre, intr- un restaurant, la un colt de strada, aiurea in lume...

Unde m-a dus si unde poate duce o despartire de omul vietii mele ? Prieteni, prietenii ? Nu exista… Incredere in tine sau in ceilalti ?! E distrusa… Totul iti devine strain. O noua viata si totusi nu poti fi sincer fericit, nu poti zambi, ceva e rupt in tine, sufletul tau e in mii de bucatele. Faci totul din gesturi reflexe, stii ca trebuie sa mergi mai departe, sa lupti, sa traiesti macar "fizic". Nu mai vezi nimic in jur. Nu observi ca rasare soarele, iar cel mai scump zambet abia te face sa schitezi si tu un zambet.

Cat de mult te poate schimba o despartire ?

  • Nu s-a postat nici o replica.

Recomandari